Sint fericita!

Am cea mai frumoasa carte din lume! Nici nu indraznesc s-o rasfoiesc inca, de teama sa nu spulber vreo vraja. Am pus-o pe o perna si ma uit din cind in cind la ea, asa cum faceam cind primeam vreo jucarie noua (sau mai tirziu, cind imi luam vreo pereche de pantofi super-misto). N-am ceai [...]

Read Full Post »

Cintec de leagan pentru copiii mari

Read Full Post »

Compunere despre zîno-prinţese – 4

Si deci, eu stateam linga groapa cu nisip, sprijinita de un leagan scorojit si le explicam peretilor alora cu forme de fetite (ce-i drept, ceva mai mari decit mine) cum sta treaba cu zîno-prinţesele in general si cu mine in special, dar ele nu pareau sa ma ia in serios. Mamele noastre stateau pe bancuta [...]

Read Full Post »

Ploaie, tristete, plictis si poze vesele

Mi-e lene sa scriu, mi-e lene si sa citesc, ploaia asta ma doboara, n-am ceai de portocale si nu mi-am cumparat inca acea carte magica despre printese. Doar poze din orasul copilariei mele, care se naruie incet-incet. Orasul se naruie, nu copilaria, si nici pozele, s-avem rezon! P. S. Cre’ ca ma cam las de [...]

Read Full Post »

La noi la Braila, la tanti Elvira

Imi place sa fotografiez oameni pe strada. Ma simt ca intr-o poveste. Mai ales intr-un oras de provincie, unde personajele umbla libere pe strada. Duminica dimineata, cind e ger cu soare, oamenii ies pe strada principala. La biserica sau la crisma. Sint si unii care cinta pentru un ban, si domni respectabili cu palton si [...]

Read Full Post »

Muzica pour les telenovelistes (like me)

Intrerupem transmisiunea despre printese, pentru ca tocmai am ascultat live niste Astor Piazzola (Anotimpurile) intr-un loc cu parfum de epoca - palatul Bragadiru si… m-am indragostit. De muzica, normal! Pentru ca Piazzola asta e teribil de pasional, ca orice sud-american, pentru ca acordeonul ala te rascoleste ceva de speriat, te face sa vrei sa iubesti, dansezi & (mai ales) sa suferi (of course, ca fara suferinta viata e pustie) mai ceva ca-ntr-un almodovar, pentru ca nimic nu se [...]

Read Full Post »

Compunere despre zîno-prinţese – 3

  Ziua cind a inceput exilul meu de printesa a fost, cu siguranta, o zi trista. Atit de trist ca si cum lumea intreaga ar sustine ca afara e noapte, atunci cind tu vezi clar soarele stralucind sus, deasupra. Trebuie sa le explici tuturor ceva atit de evident, cum ar fi lumina alba si stralucitoare, [...]

Read Full Post »

Compunere despre zîno-prinţese – 2

Daca deschidem usile si lasam praful stirnit sa se aseze usor, aerul sa se limpezeasca, scirtiitul usilor sa inceteze si o geana de lumina sa patrunda inauntru, le mai putem vedea. Sint asezate cuminti, la locurile lor, pe etajere si polite, prin sertare si sertarase, prin unghere si colturi. Nu sint abandonate, doar stau si [...]

Read Full Post »