La inceputul anului asta mi-am propus, plina de avint pionieresc, sa mai umplu niste goluri… literare. N-am rezistat eu chiar sa ma reintorc la clasici de tot (Sasa si Ilie Cazane poarta mare parte din vina pentru ca m-am abatut de la drumul cel drept!), dar, cu chiu cu vai, am mai pus mina pe cite un monstru sacru.
Am reusit sa citesc Castelul (din cauza de vacanta la Praga si vizitat Kafka Museum) si acum ma chinui din rasputeri cu niste nuvele de Mann (da-mi, Doamne, rabdare!). Imi imaginez ca n-o sa pot citi niciodata vreun roman-fluviu de mii de pagini scris de dinsul. Singura sansa, daca nu am facut-o in adolescenta (cind cica aveam timp si disponibilitate), este sa o fac la batrinete (cind se presupune ca o sa dau in mintea copiilor).
Lista mea de lucruri de facut la batrinete (nu pensie!) se lungeste asadar din ce in ce mai mult. Ea include traditionala casuta cu gradinita (de care nu ma voi putea ocupa personal, pentru ca nu sint capabila sa port de grija nici unei plante de apartament, dar orice casuta idilica de genul asta musai sa aiba o gradinita a ei, pentru ca in gradinita poti sa lenevesti sub umbrela si sa bei ceai!), o vreme mai mereu insorita, carti plicticoase pe care sa le savurez pe indelete. Si alte d-astea, ca prea devin intima aici pe blog! J
Poate ca atunci ma voi putea imprieteni cu domnul Mann…
P.S. In schimb, imi place la nebunie teatrul de papusi. Nu numai spectacolele in sine, dar toata experienta mersului la teatrul asta! In numarul viitor J
