Am si eu tara mea… si ma mindresc cu ea. Pentru ca e o tara noua. Cel putin pentru mine, care sint copil crescut la oras si far’ de bunici la tara.
Tara mea cea noua se cheama Provitza. E tare liniste si vremea se schimba acolo de cel putin 5 ori pe zi. Dimineata e innorat, spre prinz te arde soarele, dupa-amiaza ploua de rupe pamintul si serile e senin. A, si citeodata mai apare si curcubeul ala pe care il stiam din carticelele de colorat. Doar asa, citeva minute, si pe urma se evapora.
Mai am mere, nuci si prune, dar nici unele nu sint prea comestibile. In schimb, sint bune de pozat, pentru ca le sade bine cind se scutura din copaci si ramin in iarba. Eu nu beau apa din fintina, ci numai din aia plata de la supermarketul de jos, din sat 🙂 . Tata tot taie lemne, altoieste copaci si repara garduri, pentru ca s-a saturat de computer si internet. Mama e calma si viseaza sa se mute acolo si sa creasca capre. Treaba e ca nu toate caprele sint bune, trebuie sa te pricepi si la asta. Unii s-au pacalit si au luat d-alea batrine si rele, care nu dau lapte. Si-apoi daca ciobanu’ e prost, tot degeaba sint caprele bune.
Jos in sat locuieste nea Vasile, cel pe care il asteapta surorile sa moara mai repede ca sa-i ia casa. In timpul asta, el sta singur in casa lui, asteapta iarna si bea. Are o fata la Cimpina, judecatoare, da’ nu mai vrea sa stie de el. Il lasa singur, sa moara, ca pe un ciine. Ceva mai departe de casa noastra sta Vrajitoarea satului. N-am cunoscut-o inca, dar data viitoare o sa-i fac o vizita sa vad de unde i se trage numele. Casa cu albastru, mereu pustie, semanind a conac, e a Italiencei. Ea nu vine niciodata acolo si nimeni n-a vazut-o la fata de cind a a cumparat proprietatea. Italianca are o femeie din sat care-i poarta de grija (casei). Femeia isi aduce vaca sa pasca si vaca rumega linistita toata ziulica in gradina conacului. De undeva, de pe prispa casei alaturate, o adolescenta cinta cu infocare muzica latino, tinind gratios in mina un spray pe post de microfon. Are saispe ani, vrea sa fie cintareata si o imita pe Shakira. Ceva mai incolo, la circiuma (Danioncostiroxana impex srl) se pun manele, de s-aud in tot satu’.
P.S. Am un vecin tare suparat ca i-a fugit minzul pe cimp si fecioru-n Italia.
P. S. 2 In the country:
sigur ca exista pentru fiecare o “tara”, fie ea si prin alianta, ori prin infiere.
mi’ place la tara la tine.
casa albastra nu e de vanzare, eu vreau sa plec din oras.
merele si prunele sunt numa’ bune de facut tuica din ele si apoi sa fac concurenta lu’ >Danioncostiroxana impex srl <
eu as pune la mine in crasma doar muzica clasica, sa dea si caprele alea niste lapte de calitate superioara si in plus pasteurizat. daca avem noroc sa gasim manzul….ceva salam de sibiu….de pofta nu de vanzare.
pe vasile l as cupla cu Vrajitoarea, sa castige la loto potul cel mare si sa fuga si el in italia 🙂
ce frumos e la tine la tara…
superb! vin sa vad cu ochii mei!
vin si eu! nu prea ma pricep eu la tari, stii doar, dar am vrut in copilarie sa ma fac musafir. poate ma aude cineva…
uraaaa, veniti, mes cheres, cu totii, da’ numa’ aveti putintica rabdare sa se termine casa, sa va pot primi cum se cuvine! adica, mai la primavara…
tare=))=))
mijto;)…vreau sh eu sa vin acolo sa vad vrajitoarea:))…poate imi ghiceste viitorul:)):))…
vreau si eu la tara dar nam unde ma duke!nam bunei la tara am dar sunt la oras!